O APARITIE EDITORIALA DUPA 68 DE ANI: "CRANII DE LEMN" DE ION I. MOTA

Culegerea de articole publicate in anii 1920-1930 de Ion I. Mota, fondator, alaturi de Corneliu Zelea Codreanu, al Legiunii Arhanghelului Mihail, a aparut la Editura Sanziana, pentru prima oara dupa 1940.

Cuprinzand cele mai reprezentative articole ale liderului legionar cazut in razboiul civil din Spania, ca voluntar in armata anticomunista a generalului Franco (1937), cartea reproduce un exemplar din editia a IV-a a lucrarii, aparut in toamna anului 1940, in timpul guvernarii legionare.
Povestea acestui volum se identifica parca cu aceea a tuturor cetatenilor romani care au fost persecutati, incarcerati sau ucisi in cei 45 de ani de totalitarism comunist. El a apartinut lui Virgil Procopovici, nepotul marelui sociolog de talie internationala, profesorul universitar Traian Braileanu, la randul lui exterminat in 1947 in penitenciarul Aiud.
In 23 ianuarie 1941, Virgil Procopovici a ingopat acest volum, impreuna cu un numar impresionant de carti, documente, carti postale si insigne. La doua zile dupa aceasta, in urma inlaturarii Miscarii Legionare de la guvernare, Virgil Procopovici a fost arestat si condamnat de regimul de dictatura fascista al lui Ion Antonescu.
Eliberat in 1944, Procopovici nu s-a putut bucura prea mult timp de libertate, fiind arestat in 1948, impreuna cu alte zeci de mii de camarazi. Desi supus la anchete si torturi inimaginabile, el nu a divulgat niciodata locatia depozitului de carti si documente.
Dupa 58 de ani, in 1999, grav bolnav si simtindu-si sfarsitul aproape, Virgil Procopovici a chemat un grup de camarazi, si ei fosti detinuti politici, destainuind-le locul depozitului ingropat in 1941. Dupa multe peripetii, intregul depozit a fost recuperat, si odata cu el si volumul pe care noi il reproducem.
Trebuie stiut ca, inainte de 1989, simpla detinere sau consultare a acestei carti intra in categoria delictelor penale grave. Foarte multi cetateni au suportat consecintele detinerii unor astfel de carti, luand drumul Canalului, al penitenciarelor politice, unii din ei nemaiintorcandu-se nicicand la familiile lor. Odata capturate cartile erau distruse chiar de autoritatile de resort, putine exemplare din fiecare opera intrand in fondurile secrete, la care nu aveau acces decat specialistii obedienti regimului totalitar.
In ce priveste "Craniile de lemn", ultima editie aparuta in tara a fost, cum spuneam cea din 1940. Ulterior au mai aparut in exil, la initiativa lui Horia Sima, cateva editii, in limba romana si in limbi de circulatie universala.
In fine, prin aparitia volumului de fata, editorul doreste restituirea catre publicul si specialistii din Romania a unei lucrari care va ajuta la crearea unei imagini complete, nepartinitoare, asupra complexului context politic, social si de curente ideologice care a caracterizat Romania interbelica.

Format A5, 230 pag., brosat; coperta policroma, plastifiata, reproducand in facsimil coperta volumului original; primele 3 pagini ale volumului original reproduse in facsimil; schita biografica a autorului si imagini; 20 lei.

Contact: e-mail: sanziana40@gmail.com, tel. 0723.681.015.
www.sanziana2007.blogspot.com

ION GAVRILA OGORANU - O VIATA, O MISIUNE, O LUPTA PENTRU PATRIE

Editura SANZIANA anunta aparitia cartii "ION GAVRILA OGORANU - O VIATA, O MISIUNE, O LUPTA PENTRU PATRIE", o crestomatie cuprinzand articole, reportaje si chiar fragmente ale unor cuvantari rostite de eroul rezistentei armate anticomuniste din Muntii Fagarasului, texte aparute in revista Buciumul, dar si in alte publicatii de dupa 1990.
Asa dupa cum precizeaza editorul in preambul, aceasta culegere are ca scop declarat prezentarea catre publicul romanesc a unei alte fatete a personalitatii si vietii luptatorului anticomunist Gavrila Ogoranu. In contextul aparitiei unei multimi de lucrari, piese de teatru ba chiar si preconizate productii cinematografice prezentand pe Ogoranu si lupta acestuia si a camarazilor sai din muntii Fagarasului ca pe un fenomen apartinand exclusiv domeniului Istoriei, inchisa deci in acest moment si clasata in rafturile specialistilor, aceasta carte prezinta o latura a personalitatii lui Gavrila, neglijata de mass-media si istorici : aceea de luptator implicat constant in cursul evolutiilor social-politice cunoscute de Romania in perioada de dupa evenimentele din decembrie 1989, perioada in care a adoptat atitudini publice si a participat la infiintarea unor organizatii civice si chiar politice.
De altfel, cursul urmat de viata publica romaneasca dupa Revolutie, contrar idealurilor pentru care luptase generatia careia apartinea Gavrila, nu putea sa il lase indiferent pe acesta. Era firesc deci ca el sa nu se resemneze, ci sa continue lupta, desigur, in conditiile puse la dispozitie de Statul de Drept, pentru instaurarea caruia militase dealtfel intotdeauna. Era constient de necesitatea ca generatia lui sa ofere solutii viabile unei societati romanesti torsionate si macinate de racilele sistemului comunist si de traumele perioadei denumite oficial si cosmetic "tranzitie"; de fapt un razboi surd intre exponentii structurilor regimului dinainte de 1989 si cei care luptasera o viata pentru ca Romania sa-si urmeze destinul firesc de parte integranta a vechii Civilizatii Europene.

Dimensiuni A5, 68 pag., brosata, coperta policroma, plastifiata. Pret: 8 lei.

1950 - HORIA SIMA LEAGA ROMANIA DE N.A.T.O.

Editura SANZIANA anunta aparitia cartii "1950 - HORIA SIMA LEAGA ROMANIA DE N.A.T.O.", crestomatie ce reuneste intre aceleasi coperti documente privitoare la colaborarea dintre structurile militare franco-americane si Miscarea Legionara, intre 1949 si 1953.

Desi dupa 1990 au aparut si in tara lucrari care au tratat acest subiect, se constata ca sunt totusi putini cei care stiu ca a existat o colaborare intre Miscarea Legionara si fortele militare care in acele momente puneau bazele aliantei nord-atlantice, ca in anii terorii staliniste, avioane americane au strapuns Cortina de Fier, parasutand in Romania legionari instruiti in vederea constituirii unor structuri de Rezistenta anticomunista. Dupa cum multi se intreaba cum a fost posibila o colaborare intre SUA, bastion al democratiei si Garda de Fier, organizatie asupra careia multi autori neiubitori de Adevar, formati in spiritul vechilor sabloane, cotinua sa arunce acuzatii neinsotite de suport stiintific, precum acelea de antisemitism ori totalitarism.

Si totusi, aceasta colaborare a existat, cu acordul conducerii Miscarii Legionare, precum si a presedintilor american Harry Truman si respectiv francez, Vincent Auriol.
Scrisori ale unor lideri legionari, alaturi de fragmente din lucrari precum „La destinee du Nationalism" (Horia Sima, Paris, 1951) ori „Exilul amar" (Filon Verca), declaratiile fostului secretar-general al Miscarii Legionare, Mircea Dimitriu, el insusi coordonator, din partea Miscarii, al colaborarii cu serviciile secrete militare franceze si americane, stenogramele procesului din octombrie 1953, in urma caruia au fost executati de comunisti legionarii parasutati, documente privind exonerarea Garzii de Fier la Tribunalul de la Nurnberg, declaratiile oficiale facute in 1945 de Iuliu Maniu cu privire la Legiune, reflectarea in presa comunista din RPR si in cea din Lumea Libera, iata o parte din documentele care il transpun pe cititor in contextul real politic al vremii, ce a creat conditiile acestei colaborari.
In aceasta perioada cand, gazduirea de catre capitala Romaniei a Summitului NATO va face sa se vorbeasca poate mai mult decat oricand pe aceste meleaguri de Alianta nord-atlantica, consideram ca se cuvine sa fie pomenite si numele acelor tineri romani care au renuntat la devenirea lor personala si, parasind Lumea Libera, si-au sacrificat viata pentru Libertatea natiunii lor, aducand atunci, in 1950, adevarata Romanie, in acest pact militar.
Dorinta punerii la dispozitia publicului romanesc a unor documente despre o pagina de istorie care, la noi, se afla inca sub semnul ineditului - iata mobilul acestei aparitii editoriale.
Florin Dobrescu
Cartea are 148 de pagini, format A5, coperta policroma, pret 12 lei.

TESTAMENTUL LUI ION I. MOTA

Editura Sanziana anunta aparitia celei de-a IV-a editii a "Testamentului lui Ion. I. Mota". Brosura ce reuneste scrisorile lasate de liderul legionar parintilor sai si lui Corneliu Zelea Codreanu, precum si cateva articole scrise pe frontul spaniol, intre lupte, apare in cadrul Colectiei "Documente arestate", prin care se doreste punerea la dispozitia publicului romanesc a unei vaste arii de opere - carti, materiale audio / video, imagini - a caror detinere si consultare s-a incadrat, in perioada comunista, in categoria delictelor penale.

Ion I. Mota este unul din intemeietorii Legiunii Arhanghelul Mihail, comandant al Bunei Vestiri, care la sfarsitul lui 1936 a solicitat lui Corneliu Codreanu acceptul de a lupta ca voluntar in Razboiul Civil din Spania. Impresionat de atrocitatile trupelor comuniste, indreptate impotriva Bisericii, Mota ia decizia de a pleca in Spania, in cadrul unei echipe alcatuite din 7 comandanti legionari, elemente de elita ale Miscarii, avand in frunte pe generalul Zizi Cantacuzino, veteran din primul razboi mondial.
In zorii zilei de 13 Ianuarie 1937, Ionel Mota cade eroic in lupta, alaturi de camaradul sau, avocatul Vasile Marin, intr-o transee de la Majadahonda, langa Madrid, in timpul respingerii unui atac blindat comunist.
Trupurile neinsufletite au fost aduse in tara cu un tren mortuar, care a strabatut intreaga tara, determinand un adevarat curent popular, care a culminat la 13 Februarie 1937, la Bucuresti, cu o procesiune de proportii uriase, la care au participat sute de mii de oameni si sute de preoti, inclusiv ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, legionarii din exil au ridicat mai intai o cruce, iar in 1970, cu sprijinul statului spaniol, au construit un monumental mausoleu, chiar pe locul mortii celor doi camarazi. De atunci, in fiecare an, la 13 Ianuarie, ceremonia comemorarii celor doi legionari la Majadahonda a devenit una oficiala.

Brosura are un format A6, contine 48 de pagini si are pretul de 5 lei.

Ernest Maftei: AUTOGRAFE

Prezenta placheta de versuri ale popularului actor Ernest Maftei, intitulata „Autografe”, reuneste intre copertile sale poeziile publicate, sub acelasi titlu, in 1994, intr-o editie cu tiraj relativ redus. De asemenea, sunt reproduse cateva postume, la care Bãdia – cum îi spuneau apropiatii si admiatorii – tinea mult sa fie cuprinse intr-o a doua editie, precum si o biografie.

Manunchiul de versuri cuprinse intre copertile acestei „plachii” (cum îi plãcea autorului sã-i spunã) reprezinta o latura mai putin cunoscuta a talentului lui Ernest Maftei.

Putini stiu ca debutul sau literar se pierde mult in urmã, in timpul cand era elev al Scolii Normale din Bacau. Aici va publica primele poezii in revista „Liliacul”, editata impreuna cu cativa colegi. Din versurile Bãdiei razbate viforul tineresc si rebel ce i-a dominat mereu faptura, dar in acelasi timp, intelepciunea intemeiatã pe o anumita ordine a spiritului indeamna la reflectie.
Aceasta carte se vrea un modest buchet de recunostintã pe mormantul dragului nostru Badia.

80 pag., 7,5 lei.

Ilie Tudor: UN AN LANGA CAPITAN - amintiri sfinte din viata legionara

Manunchiul de amintiri ale fostului detinut politic Ilie Tudor, nimeni altul decat tatal artistului national Tudor Gheorghe, a aparut in cea de-a 2-a editie, revizuita si adaugita, sub auspiciile Editurii Sanziana.

Intr-o prezentare grafica aparte, cartea de fata este o lectie de Istorie, de Istorie vie, traita, evocand prin condeiul iscusit al autorului personalitati si evenimente din trecutul recent al Romaniei dar si ororile petrecute in inchisorile politice comuniste. "Nea Ilie", cum ii spun apropiatii sai, este unul din cei 70 de copii provenind din satele Olteniei, luati de Corneliu Zelea Codreanu si intretinuti de Legiune pentru a deveni elita "Batalionului Comertului Legionar", care urma sa elimine, prin concurenta, predominanta elementelor alogene din economia romaneasca. Personaje precum Corneliu Codreanu, generalul Zizi Cantacuzino, Ion Banea, ing. Clime, poetul Radu Gyr ori parintele Dumitru Staniloaie, sunt zugravite prin prisma unuia care i-a cunoscut personal, marturisind ca acesti oameni au putut exista.

Desigur, Ilie Tudor a platit, asemenea a sute de mii de romani, apartenenta sa la aceasta lume, cu ani grei de temnita. Umilintele, loviturile, chinurile nu l-au facut insa sa-si renege idealurile sau trecutul. Acum, la varsta de 84 de ani, nea Ilie Tudor incheie tulburatoarele sale evocari cu versurile "poetului inchisorilor comuniste", Radu Gyr: "Ne vom intoarce intr-o zi, / Ne vom intoarce neaparat...". Cu siguranta, prin cartea de fata, autorul, impreuna cu sutele de martiri striviti de cele 3 sisteme totalitare ale veacului trecut, se intorc in societatea romaneasca de azi sub nimbul biruitor al Eternitatii.

Format A5, 206 pag., coperta policroma, plastifiata.
Pret: 15 lei.

SANZIANA

In toamna anului 1940, un grup de tineri tipografi bucuresteni realizau, in cladirea tipografiei Capitala, de pe strada Sarindar, formatul tehnic al revistei literare "Sanziana". Infiintata in 1937 si condusa cu pasiune de profesorul si scriitorul Constantin Gane, autor, printre alte lucrari, si al monumentalei opere in 3 volume "Trecute vieti de doamne si domnite", "Sanziana" a reprezentat in epoca o publicatie culturala prestigioasa, care s-a bucurat de colaborarea permanenta a unor condeie marca din epoca, precum Mircea Eliade, Aron Cotrus, Radu Gyr, Mihail Polihroniade, Cezar Flamura (Vasile Blanaru), Valeriu Cardu s.a..

In cate o pauza de lucru, tinerii tipografi ascultau cate o cuvantare ad-hoc a profesorului Costica Gane, vorbe inaltatoare despre notiuni sfinte precum Dumnezeu, Tara, Neam, Mama, Familie.

Valtoarea vremurilor a trecut peste toti, cu restristile si nenorocirile acelui veac de foc si sange.

In ciuda varstei inaintate, consecvent convingerilor sale, profesorul Gane avea sa ia drumul muntilor cu arma in mana, alaturandu-se acelui fenomen al Demnitatii romanesti care a fost Rezistenta armata anticomunista. Astfel, prin 1946, il gasim la poalele Muntilor Fagarasului, in preajma Manastirii Sambata de Sus, intr-un grup de rezistenta, pentru ca mai tarziu sa cada in mainile Securitatii in cadrul luptelor de la manastirea Arnota. In inchisorile comuniste s-a remarcat printr-o tinuta morala exemplara.

Bunicul imi povestea toate acestea in taina infiorata a unei seri de Gerar, cand amintirile tainute pret de jumatate de secol fusesera scoase din lanturile tacerii, asa precum tara intreaga se trezea din lanturile robiei de o jumatate de secol. Asa am aflat si eu povestea “Sanzienei” de la cumpana veacului XX.

Bunicul meu, unul din acei tineri tipografi bucuresteni avea sa afle, dupa 1990, ca profesorul Constantin Gane se stinsese in 1962, in temnita Aiudului, in urma bolilor grave acumulate in urma conditiilor inumane de detentie.

De aici a incoltit, in alte nopti, tarzii, de Ciresar, ideea reinvierii acestui demers cultural:

Sanziana.