vineri, 4 septembrie 2009

DUPA O VACANŢĂ BINEMERITATĂ, SÂNZIANA REVINE ! "LACRIMA PRIGOANEI"


După o vacanţă binemeritată, Editura Sânziana revine pe piaţa publicistică românească cu o restituire mult aşteptată de cititori.
"Lacrima prigoanei - din lupta legionarelor românce", vol. I, reapare la 15 ani de la ediţia princeps, din iniţiativa colegului Sile Iordache şi cu sprijinul financiar integral al fostului deţinut politic Victor Dinescu (peste 22 de ani de temniţă grea), a cărui bravă soţie - regretata Sofica Cristescu-Dinescu, este una din protagonistele paginilor acestei cărţi.
Prefaţa lui Nistor Chioreanu, din prima ediţie este păstrată întocmai, ea fiind însă dublată de cea a tânărului Sile Iordache, iniţiatorul acestei apariţii.
ca un omagiu adus femeilor ce au suferit ori au murit între zidurile temniţelor comuniste, dl Sile Iordache va face tot posibilul pentru ca volumul să vadă lumina tiparului chiar în ziua de 8 septembrie (Naşterea Precistei), când se obişnuieşte să se organizeze pelerinajul de la fosta închisoare de femei Mislea.


Sanziana


Minunat acest titlu - pars pro toto - a ceea ce este gama inimaginabilă de perverse atrocităţi, de prigonire a tot ceea ce înseamnă valori spirituale.
În perenitatea istorică a neamului românesc, atrocităţile comuniste nu înseamnă decât un moment trecător, iar toate mările si oceanele de sacrificii si jertfe nu sunt altceva decât o lacrimă uriaşă şi amară, lacrima prigoanei. Neamul nostru a îndurat în decursul secolelor nenumărate prigoane şi asupriri, din partea altor neamuri ca şi din partea conducătorilor proprii. Nici una însă nu se poate asemăna cu cea comunistă în covârşitoarea ei distrugere. Ori, această prigoană totală asupra omului şi în contra lui Dumnezeu, pe care vroiau să-L scoată din suflete, nu se putea să nu se extindă şi asupra femeilor.
Si ele şi-au plătit din plin credinţa în Dumnezeu şi în destinul creştin al patriei lor. Îndeosebi legionarele. Aproape toate cu rădăcini ţărăneşti, dacă nu din părinţi, în mod sigur de la bunici sau străbunici, legionarele au dat obolul suferinţei pe altarul valorilor supreme ale neamului. Credinţa, dragostea, devotamentul, toate virtuţile ancestrale ale românului s-au exprimat prin deţinutele politice de la Mislea şi din celelalte închisori pe care le-au sfinţit cu suferinţa lor care se anunţa fără margini şi fără capăt.

După cum nu au lipsit nici actele lor de vitejie în codrii rezistenţei naţionale din munţii Fărăgaşului, Vrancei, Apuseni, unde şi ele, alături de unii părinţi, de fraţii, soţii, logodnicii sau camarazii lor, şi-au adus obolul de luptă şi jertfă pentru dăinuirea sufletului românesc.
În această carte, douăsprezece românce legionare îşi mărturisesc uimitor de firesc, în amintiri, patimile lor şi ale altora ca ele, extinzându-se cu aceeaşi bunăvoinţa şi bunăcuviintă şi asupra bărbaţilor de aceeaşi spiritualitate, cu care s-au înfrăţit în lupta comună.Veţi descoperi aici sfânta trăire a idealurilor purificatoare, ca şi atunci când, în celulă fiecare le simte nu numai chemarea ci şi greaua lor apăsare şi îşi spune: "Aş vrea ca mâna prin zăbrele / Să poată apuca o stea. / Dar stelele-s la fel de grele / Ca sufletul şi viaţa mea."
Şi totuşi, sau poate tocmai de aceea, surorile noastre au învins, învingîndu-se pe ele însele.

Nistor Chioreanu


200 pag., A5, brosat, coperta policroma, pret 13 lei.


Niciun comentariu: