"UN AN LÂNGĂ CĂPITAN" - la ediţia a 4-a !

A patra ediţie a memoriilor fostului deţinut politic Ilie Tudor, nimeni altul decât tatăl marelui artist Tudor Gheorghe, a văzut lumina tiparului la Editura Sânziana. Cu o mică adăugire aflată de autor prin scrinul amintirilor cărunte, această carte se poate spune fără teama de a greşi, că este un adevărat best-seller autohton, dacă ar fi să judecăm după felul în care a fost căutată şi cerută de public după epuizarea ediţiilor anterioare.

Desigur, talentul şi verva condeiului domnului Ilie Tudor constituie o explicaţie a popularităţii de care se bucură volumul. Dar nu trebuie să neglijăm nici faptul că lucrarea vine să aducă în faţa cititorului de azi chipuri şi fapte - făcînd parte din Istoria României - care au fost cunoscute personal de autor în urmă cu şapte decenii. Domnul Ilie Tudor a avut privilegiul - dăruit, de bună seamă, de Divinitate - de a supravieţui condiţiilor exterminatoare ale închisorilor comuniste, anchetelor brutale şi sadismului sistemului represiv al Securităţii. Şi prin asta, de a putea relata, unor generaţii cărora accesul la acest gen de informaţii le-a fost strict obstrucţionat în timpul unei jumătăţi de secol de totalitarism, de a relata, spuneam, secvenţe de Istorie trăite pe viu. Şi, în unele situaţii, chiar dureros de viu.

Astfel, Ilie Tudor creionează, pentru cititorul anului 2009, imaginea lui Corneliu Zelea Codreanu - aşa cum a putut-o percepe, desigur, un adolescent -, temperamentul acelui om, trăirile lui în anumite momente, dar şi fascinaţia - inexplicabilă încă - exercitată asupra unor mase impresionante de oameni. Sunt zugrăviţi, pe rând, Ion Banea, Nicolae Totu, generalul Zizi Cantacuzino, Bănică Dobre, Nicoleta Nicolescu ş.a.. Dacă ne gândim că toţi aceşti oameni erau morţi deja la sfîrşitul anului 1939, interesul prezentat de public pentru naraţiunea în discuţie este cu atât mai explicabil.
Trebuie spus, în treacăt, că Ilie Tudor este unul din cei 70 de copii necăjiţi luaţi din satele Olteniei şi crescuţi, la iniţiativa lui Corneliu Codreanu, la sediul legionar din strada Gutenberg, din Bucureşti, cu scopul de a studia Comerţul, în perspectiva mai lungă a creării unor structuri economice cu ajutorul cărora, legionarii doreau să elimine dominanţa elementelor alogene din acest sector, nu prin violenţă, ci prin concurenţă. Fenomenul acesta, al "comerţului legionar", cum îl numeau liderii Gărzii de Fier, este la rândul său foarte interesant şi, credem noi, nu îndeajuns cercetat de istorici.
În fine, partea a doua a cărţii prezintă suferinţele cu care dl Ilie Tudor a "plătit" acel episod, petrecut în inima organizaţiei legionare, am putea spune. A "plătit" ceva mai târziu, în perioada în care sistemul represiv comunist arunca după gratiile închisorilor pe toţi aceia care erau identificaţi ca duşmani ai "dictaturii proletariatului". Din acest punct de vedere, Ilie Tudor a cunoscut supliciile anchetelor barbare şi tratamentul inuman aplicat de securişti. El a cunoscut moartea, foamea, frigul, umilinţa şi batjocura. dar a trecut demn, senin, prin toate acestea, acceptînd creştineşte suferinţa, tocmai pentru că a reuşit să-i pătrundă sensul. Mai mult, acum, la vârsta tâmplelor albe, condeiul lui Ilie Tudor reuşeşte să redea toate acele scene apocaliptice, cu o seninătate lipsită de resentimente sau complexe răzbunătoare. Un calm, o bucurie aşezată, o împăcare cu totţi şi cu toate, dublată însă de vigilenţa omului care a ajuns, prin suferinţă, să trăiască într-o legătură permanentă cu Dumnezeu - iată sentimentul ce răzbate din paginile acestei cărţi.
Din bezna universului concentraţional comunist, se disting, uneori, figuri luminoase, adevărate candele şi repere pentru acei nefericiţi aruncaţi în uriaşul malaxor de vieţi nevinovate: poetul Radu Demetrescu Gyr, părintele profesor Dumitru Stăniloaie, precum şi o pleadă de mărturisitori, îndurînd cu dragoste şi împăcare cruda soartă care, unora, nu le-a mai dat şansa de a reveni în sânul celor dragi.
Or, poate tocmai faptul că a beneficiat de această şansă, să-l fi determinat pe valorosul scriitor Ilie Tudor să aştearnă pe hârtie aceste amintiri "sfinte", cum le consideră d-sa. De ce am ignora atunci vocaţia mărturisitoare a acestor pagini? - iată o perspectivă ce vine să întregească modesta noastră analiză pe marginea volumului "Un an lângă Căpitan".

F. D.

Format A5, 200 pag., copertă policromă, broşat.
Preţ: 13 lei

Corneliu Zelea Codreanu - Însemnări de la Jilava

Editura Sanziana anunta aparitia cartii “Insemnari de la Jilava”, cuprinzind jurnalul tinut de intemeietorului Miscarii Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, in perioada detentiei, din aprilie pana in iulie 1938. Cartea a mai fost editata o singura data in Romania in 1996, anterior Revolutiei el nevazand lumina tiparului decat in Occident, la initiativa lui Horia Sima.
Am considerat ca avem in fata un document distinct in cadrul literaturii de detentie, gen care ne-a obisnuit dupa 1989 aproape exclusiv cu memorii sau jurnale ale detinutilor politici din perioada gulagului comunist.
Scrise in conditii precare si salvate printr-un miracol, insemnarile sefului Legiunii au fost recuperate ulterior asasinarii acestuia in noaptea de 29-30 noiembrie 1938, din ordinul regelui-dictator Carol II, cu aprobarea premierului-patriarh Miron Cristea si sub directa coordonare a ministrului de interne Armand Calinescu.
Jurnalul de la Jilava cuprinde perioada incepand cu arestarea lui Codreanu de autoritatile regimului totalitar carlist si urmareste practic intreaga desfasurare a procesului politic de “tradare de tara”, intentat de regim. Pe langa consemnarea sicanelor si viciilor procedurale ce insotesc procesul, din paginile cartii reiese zbuciumul sufletesc al liderului Legiunii, zbucium izvorat din responsabilitatea de sef al unei miscari avand sute de mii de oameni expusi abuzurilor si atrocitatilor unui regim totalitar, dar si framantarile unui cap de familie pentru soarta celor dragi ramasi fara camin si posibilitati de trai.
O serie de documente ale epocii reproduse la sfarsitul volumului creioneaza contextul politic complex in care s-a petrecut represiunea regimului de dictatura regala impotriva Miscarii Legionare si condamnarea, respectiv asasinarea liderului ei. Nu lipsesc circulari ale lui Corneliu Codreanu, comunicate oficiale ale vremii, pactul electoral incheiat de Iuliu Maniu, Corneliu Codreanu si Gheorghe Bratianu ori relatari de la deshumarea, in noiembrie 1940, a sefului Legiunii si a celorlalti legionari ucisi la 30 noiembrie 1938 in padurea Tancabesti.

Format A5, 92 pag., brosat, coperta policroma, plastifiata, pret: 11 lei.
Tel: 0723.681.015, e-mail: sanziana40@gmail.com