"UN AN LÂNGĂ CĂPITAN" - la ediţia a 4-a !

A patra ediţie a memoriilor fostului deţinut politic Ilie Tudor, nimeni altul decât tatăl marelui artist Tudor Gheorghe, a văzut lumina tiparului la Editura Sânziana. Cu o mică adăugire aflată de autor prin scrinul amintirilor cărunte, această carte se poate spune fără teama de a greşi, că este un adevărat best-seller autohton, dacă ar fi să judecăm după felul în care a fost căutată şi cerută de public după epuizarea ediţiilor anterioare.

Desigur, talentul şi verva condeiului domnului Ilie Tudor constituie o explicaţie a popularităţii de care se bucură volumul. Dar nu trebuie să neglijăm nici faptul că lucrarea vine să aducă în faţa cititorului de azi chipuri şi fapte - făcînd parte din Istoria României - care au fost cunoscute personal de autor în urmă cu şapte decenii. Domnul Ilie Tudor a avut privilegiul - dăruit, de bună seamă, de Divinitate - de a supravieţui condiţiilor exterminatoare ale închisorilor comuniste, anchetelor brutale şi sadismului sistemului represiv al Securităţii. Şi prin asta, de a putea relata, unor generaţii cărora accesul la acest gen de informaţii le-a fost strict obstrucţionat în timpul unei jumătăţi de secol de totalitarism, de a relata, spuneam, secvenţe de Istorie trăite pe viu. Şi, în unele situaţii, chiar dureros de viu.

Astfel, Ilie Tudor creionează, pentru cititorul anului 2009, imaginea lui Corneliu Zelea Codreanu - aşa cum a putut-o percepe, desigur, un adolescent -, temperamentul acelui om, trăirile lui în anumite momente, dar şi fascinaţia - inexplicabilă încă - exercitată asupra unor mase impresionante de oameni. Sunt zugrăviţi, pe rând, Ion Banea, Nicolae Totu, generalul Zizi Cantacuzino, Bănică Dobre, Nicoleta Nicolescu ş.a.. Dacă ne gândim că toţi aceşti oameni erau morţi deja la sfîrşitul anului 1939, interesul prezentat de public pentru naraţiunea în discuţie este cu atât mai explicabil.
Trebuie spus, în treacăt, că Ilie Tudor este unul din cei 70 de copii necăjiţi luaţi din satele Olteniei şi crescuţi, la iniţiativa lui Corneliu Codreanu, la sediul legionar din strada Gutenberg, din Bucureşti, cu scopul de a studia Comerţul, în perspectiva mai lungă a creării unor structuri economice cu ajutorul cărora, legionarii doreau să elimine dominanţa elementelor alogene din acest sector, nu prin violenţă, ci prin concurenţă. Fenomenul acesta, al "comerţului legionar", cum îl numeau liderii Gărzii de Fier, este la rândul său foarte interesant şi, credem noi, nu îndeajuns cercetat de istorici.
În fine, partea a doua a cărţii prezintă suferinţele cu care dl Ilie Tudor a "plătit" acel episod, petrecut în inima organizaţiei legionare, am putea spune. A "plătit" ceva mai târziu, în perioada în care sistemul represiv comunist arunca după gratiile închisorilor pe toţi aceia care erau identificaţi ca duşmani ai "dictaturii proletariatului". Din acest punct de vedere, Ilie Tudor a cunoscut supliciile anchetelor barbare şi tratamentul inuman aplicat de securişti. El a cunoscut moartea, foamea, frigul, umilinţa şi batjocura. dar a trecut demn, senin, prin toate acestea, acceptînd creştineşte suferinţa, tocmai pentru că a reuşit să-i pătrundă sensul. Mai mult, acum, la vârsta tâmplelor albe, condeiul lui Ilie Tudor reuşeşte să redea toate acele scene apocaliptice, cu o seninătate lipsită de resentimente sau complexe răzbunătoare. Un calm, o bucurie aşezată, o împăcare cu totţi şi cu toate, dublată însă de vigilenţa omului care a ajuns, prin suferinţă, să trăiască într-o legătură permanentă cu Dumnezeu - iată sentimentul ce răzbate din paginile acestei cărţi.
Din bezna universului concentraţional comunist, se disting, uneori, figuri luminoase, adevărate candele şi repere pentru acei nefericiţi aruncaţi în uriaşul malaxor de vieţi nevinovate: poetul Radu Demetrescu Gyr, părintele profesor Dumitru Stăniloaie, precum şi o pleadă de mărturisitori, îndurînd cu dragoste şi împăcare cruda soartă care, unora, nu le-a mai dat şansa de a reveni în sânul celor dragi.
Or, poate tocmai faptul că a beneficiat de această şansă, să-l fi determinat pe valorosul scriitor Ilie Tudor să aştearnă pe hârtie aceste amintiri "sfinte", cum le consideră d-sa. De ce am ignora atunci vocaţia mărturisitoare a acestor pagini? - iată o perspectivă ce vine să întregească modesta noastră analiză pe marginea volumului "Un an lângă Căpitan".

F. D.

Format A5, 200 pag., copertă policromă, broşat.
Preţ: 13 lei

DUPA O VACANŢĂ BINEMERITATĂ, SÂNZIANA REVINE ! "LACRIMA PRIGOANEI"

După o vacanţă binemeritată, Editura Sânziana revine pe piaţa publicistică românească cu o restituire mult aşteptată de cititori.
"Lacrima prigoanei - din lupta legionarelor românce", vol. I, reapare la 15 ani de la ediţia princeps, din iniţiativa colegului Sile Iordache şi cu sprijinul financiar integral al fostului deţinut politic Victor Dinescu (peste 22 de ani de temniţă grea), a cărui bravă soţie - regretata Sofica Cristescu-Dinescu, este una din protagonistele paginilor acestei cărţi.
Prefaţa lui Nistor Chioreanu, din prima ediţie este păstrată întocmai, ea fiind însă dublată de cea a tânărului Sile Iordache, iniţiatorul acestei apariţii.
ca un omagiu adus femeilor ce au suferit ori au murit între zidurile temniţelor comuniste, dl Sile Iordache va face tot posibilul pentru ca volumul să vadă lumina tiparului chiar în ziua de 8 septembrie (Naşterea Precistei), când se obişnuieşte să se organizeze pelerinajul de la fosta închisoare de femei Mislea.

Sanziana

Minunat acest titlu - pars pro toto - a ceea ce este gama inimaginabilă de perverse atrocităţi, de prigonire a tot ceea ce înseamnă valori spirituale.
În perenitatea istorică a neamului românesc, atrocităţile comuniste nu înseamnă decât un moment trecător, iar toate mările si oceanele de sacrificii si jertfe nu sunt altceva decât o lacrimă uriaşă şi amară, lacrima prigoanei. Neamul nostru a îndurat în decursul secolelor nenumărate prigoane şi asupriri, din partea altor neamuri ca şi din partea conducătorilor proprii. Nici una însă nu se poate asemăna cu cea comunistă în covârşitoarea ei distrugere. Ori, această prigoană totală asupra omului şi în contra lui Dumnezeu, pe care vroiau să-L scoată din suflete, nu se putea să nu se extindă şi asupra femeilor.
Si ele şi-au plătit din plin credinţa în Dumnezeu şi în destinul creştin al patriei lor. Îndeosebi legionarele. Aproape toate cu rădăcini ţărăneşti, dacă nu din părinţi, în mod sigur de la bunici sau străbunici, legionarele au dat obolul suferinţei pe altarul valorilor supreme ale neamului. Credinţa, dragostea, devotamentul, toate virtuţile ancestrale ale românului s-au exprimat prin deţinutele politice de la Mislea şi din celelalte închisori pe care le-au sfinţit cu suferinţa lor care se anunţa fără margini şi fără capăt.
După cum nu au lipsit nici actele lor de vitejie în codrii rezistenţei naţionale din munţii Fărăgaşului, Vrancei, Apuseni, unde şi ele, alături de unii părinţi, de fraţii, soţii, logodnicii sau camarazii lor, şi-au adus obolul de luptă şi jertfă pentru dăinuirea sufletului românesc.
În această carte, douăsprezece românce legionare îşi mărturisesc uimitor de firesc, în amintiri, patimile lor şi ale altora ca ele, extinzându-se cu aceeaşi bunăvoinţa şi bunăcuviintă şi asupra bărbaţilor de aceeaşi spiritualitate, cu care s-au înfrăţit în lupta comună.Veţi descoperi aici sfânta trăire a idealurilor purificatoare, ca şi atunci când, în celulă fiecare le simte nu numai chemarea ci şi greaua lor apăsare şi îşi spune: "Aş vrea ca mâna prin zăbrele / Să poată apuca o stea. / Dar stelele-s la fel de grele / Ca sufletul şi viaţa mea."
Şi totuşi, sau poate tocmai de aceea, surorile noastre au învins, învingîndu-se pe ele însele.

Nistor Chioreanu

200 pag., A5, brosat, coperta policroma, pret 13 lei.

26.03.2009 - Lansare de carte: "Menirea nationalismului" de Horia Sima

Cartea lui Horia Sima, "Menirea nationalismului", aparuta anul acesta la Editura Sanziana, a fost lansata joi 26 martie 2009, la Ploiesti, in cadrul zilelor Bibliotecii Judetene "Nicolae Iorga". Manifestarea, desfasurata sub auspiciile Fundatiei "George Manu", s-a bucurat de atentia unui public numeros, alcatuit in mare parte din tineri, in special studenti si elevi de liceu.

Directorul Bibliotecii Judetene "Nicolae Iorga" din Ploiesti, dl. prof. Nicolae Boaru a deschis simpozionul printr-o introducere in care, printre figuri de stil inspirat plasate, a aratat necesitatea publicarii acestui tip de opere, care timp de jumatate de secol au fost interzise de regimul totalitar comunist, aceasta restituire catre publicul romanesc constituind de altfel o premisa indispensabila a instaurarii unei stari de normalitate in societatea noastra. De asemenea, dl. Boaru a evidentiat deschiderea pe care, in spirit democratic, Biblioteca Judeteana "Nicolae Iorga" a inteles sa o manifeste intotdeauna fata de acest fel de analize, privind subiecte controversate inca in dezbaterea publica autohtona.

Dl. Florin Dobrescu, directorul Editurii Sanziana, a prezentant contextul politic international deosebit de ostil nationalismului, de dupa 1945, cand cea mai mare parte a exponentilor nationalismului european fusesera condamnati de Tribunalul de la Nurnberg (lucru de care Horia Sima si Miscarea Legionara au fost absolviti), precum si principalele linii directoare in care seful Garzii de Fier vede inscrisa linia nationalismului in general si a Miscarii Legionare in particular, in contexul noii Europe unite, ale carei baze se puneau atunci, in 151, cand aparea la Paris pentru prima oara aceasta carte.

Au urmat sectiunea dezbaterilor libere, in cadrul carora afirmatiile defavorabile cu privire la Horia Sima, facute de profesorul Petre Turlea, prezent in sala, au fost combatute prin argumente de reprezentantii Fundatiei "George Manu", respectiv de dnii Radu Popescu si Alexandru Cojocaru, dar si de un tanar elev.

Cei prezenti au putut viziona filmul "Horia Sima in fata Istoriei", realizat de Editura Sanziana.

Editura Sanziana

"MENIREA NAŢIONALISMULUI" DE HORIA SIMA, LANSATĂ ÎN CAPITALĂ

Lucrarea "Menirea Naţionalismului", avîndu-l ca autor pe Horia Sima, a fost lansată în Capitală, la sala ARCUB, în ziua de 1 martie a.c., în prezenţa unui public cuprinzînd persoane de toate vârstele.

Florin Dobrescu, managerul Editurii "Sânziana", la care a apărut prezenta ediţie a cărţii, a făcut câteva consideraţii pe marginea notei de inedit a amplului eseu socio-politilogic ralizat de liderul legionar şi publicat, pentru întâia oară, în 1951, la Paris.
Ulterior, publicul a fost invitat să urmărească filmul documentar "Horia Sima - în faţa Istoriei", realizat de Editura "Sânziana", care va putea fi procurat pe suport DVD, de publicul larg, din librării.

SÂNZIANA

LANSARE DE CARTE IN BUCURESTI - HORIA SIMA: "MENIREA NAŢIONALISMULUI"

Editura Sânziana vă invită Duminică 1 martie 2009, ora 15,oo, la SALA ARCUB din Bucureşti, str. Batiştei nr. 14 (peste drum de Ambasada SUA), la lansarea cărţii "Menirea Naţionalismului" de Horia Sima. Participanţii vor putea viziona filmul documentar "Horia Sima - în faţa Istoriei".

Intrarea liberă.

Horia Sima: "MENIREA NAŢIONALISMULUI"

În 1951, la Paris, vedea lumina tiparului lucrarea lui Horia Sima, "La destinee du nationalisme". Apariţia editorială avea loc la scurt timp după terminarea celui de-al doilea război mondial, deci într-un context politic internaţional caracterizat printr-o culpabilizare aproape generalizată a Naţionalismului european, considerat principalul vinovat de toate relele războiului.

În această atmosferă atât de nefavorabilă, liderul Mişcării Legionare, absolvit - ca şi organizaţia sa - de orice vină în cadrul Comisiei de anchetă preliminară a Tribunalului de la Nurnberg, reglementa aşadar, prin acest eseu, poziţia Naţionalismului în noul context european şi universal.
Trei lucruri fac dintru început inedită această lucrare.

Mai întâi, poziţia detaşată, echidistantă de pe care Horia Sima analizează, cu o obiectivitate rar întâlnită la oamenii politici, evoluţia naţionalismelor europene în perioada interbelică şi în timpul războiului, greşelile comise de acestea, precum şi meritele lor, încheind în mod constructiv cu concluzii şi propunearea de perspective pentru viitorul Europei unite care atunci se afla în durerile facerii.

Apoi, curajul însoţit de un aplomb caracteristic oamenilor stăpâni pe ideile şi principiile lor, cu care Comandantul Gărzii de Fier editează această lucrare, într-o atmosferă precum cea descrisă mai sus, conştient de oprobiul şi valul de incriminări la acre se expunea din partea cercurilor politice de stânga (şi nu numai), deosebit de influente în Europa acelui moment.

Şi, în fine, francheţea cu care, conştient că, prin enunţurile acestei lucrări, îşi va atrage resentimente şi din tabăra naţionaliştilor, a celor care, frustraţi de deznodământul din 1945 şi incapabili să-şi asume cu responsabilitate greşelile comise de principalele forţe naţionaliste în perioada celui de-al doilea război mondial, dar şi înaintea acestuia, persistau într-o cantonare rigidă în formule şi abordări care nu mai corespundeau noilor condiţii social-politice, realităţilor şi mentalităţilor de după război. Cu delicateţe, dar ferm totodată, Horia Sima demontează vechile marote şi clişee ce funcţionau ca nişte veritabile anchiloze ideologice şi blocau orice posibilă reconsiderare de poziţii care ar fi putut duce la ieşirea din conul de umbră în care deznodământul războiului îi împinsese pe naţionalişti. Aşa bunăoară, liderul legionar clarifică problema democraţiei, demonstrînd că aceasta nu este o ideologie, ci o tehnică de guvernare, un cadru neutral care se poate armoniza cu conţinuturi ideologice din cele mai diverse.

În acele momente de cumpănă pentru soarta Lumii libere, când diviziile sovietice de pe Oder amneinţau existenţa Civilizaţiei europene, liderul Mişcării Legionare identifică vulnerabilităţile vechii societăţi occidentale. Horia Sima recomandă Naţionalismul ca pe un potenţial aliat firesc al Democraţiei în acţiunea amplă a organizării unui front de respingere a atacurilor comuniste. El denunţă un amplu război nevăzut, prin care agenţii Kremlinului subminau zilnic structura morală şi biologică a unei societăţi occidentale şi aşa lipsite de vitalitatea biologică şi robusteţea spirituală necesare pentru a face faţă unei eventuale invazii militare sovietice. Educaţia burgheză, tributară mentalităţii de sustragere din faţa vicisitudinilor Istoriei şi conservării propriei persoane şi a avutului personal, incapabilă deci a opune o rezistenţă viabilă unei forţe de agresivitatea celei comuniste, Horia Sima o vede suplinită de detaşamentele naţionaliştilor, hrăniţi dintr-un ideal suprem, acela al dăinuirii Neamului, şi întăriţi de educaţia mai severă a unui Creştinism aprofundat.

Că această carte va fi stârnit interesul marilor cancelarii occidentale ale vremii ne îndreptăţeşte să credem însăşi transpunerea în fapte a conceptului alianţei dintre Democraţie şi Naţionalism: la data apariţiei cărţii, între serviciile secrete militare franceze şi americane şi respectiv Mişcarea Legionară, exista deja, cu acordul preşedinţilor Truman şi Auriol, o colaborare concretizată prin instruirea unor tineri voluntari legionari în baze militare americane de pe teritoriul francez, şi paraşutarea lor ulterior în România ocupată de avioane de luptă SUA.

"Menirea naţionalismului" este o carte incitantă prin vitalitatea textului şi forţa argumentaţiilor, dar din paginile ei răzbate mai ales o actualitate debordantă, mai ales în contextul de azi, când Europa unită cu acute crize şi torsiuni la diferite niveluri, fiind totodată ameninţată de provocări cu nimic mai prejos decât cele de la mijlocul secolului trecut.

Format A5, 169 pag., copertă color, broşată, 13 lei.

"CRANII DE LEMN" LANSATA CU SUCCES IN CAPITALA

Lansarea culegerii de articole politice a liderului legionar Ion Mota s-a bucurat de un mare succes. Sala de comunicari a Muzeului de Istorie a Bucurestiului a fost umputa pana la refuz de persoane de toate varstele, pentru a asista la prezentarea volumului "Cranii de lemn", aparut pentru prima oara in Romania dupa 68 de ani, in ingrijirea Editurii Sanziana.

Florin Dobrescu, directorul acestei edituri a vorbit despre destinul cartilor interzise de regimul comunist, comparindu-l cu destinele autorilor lor si cu acelea ale sutelor de mii de cetateni romani care au cunoscut persecutiile si inchisorile regimului totalitar.
Dobrescu a vorbit si despre personalitatea lui Ion Mota, subliniind actualitatea gestului acestuia de a se irola ca voluntar in lupta anticomunista din Spania, punctand in acest sens spiritul paneuropean si ecumenic al liderului legionar.
Florin Dobrescu a reamintit cu acest prilej conceptul lansat in 1951 de Horia Sima, acela al aliantei dintre Nationalism si Democratie ca garant al unei Europe Unite durabile, capabila sa faca fata crizelor si provocarilor lumii de azi. Cu acest prilej, a fost anuntata lansarea, luna viitoare, a cartii "Menirea nationalismului" a lui Horia Sima, carte publicata pentru intaia oara in 1951, la Paris, si republicata in limba romana, in cateva editii succesive, prin grija Fundatiei "George Manu".
Publicul a vizionat documentarul "Ion Mota si Vasile Marin, aparatori ai civilizatiei europene", realizat de Editura Sanziana. Documentarul va putea fi accesat in curand de publicul larg si pe internet.

PREZENTARE DE CARTE: "CRANII DE LEMN" de ION. I. MOŢA

Apărută pentru prima dată în România după 68 de ani, culegerea de articole ale liderului legionar Ion Moţa, intitulată "Cranii de lemn", va fi lansată în cadru festiv duminică, 11 ianuarie 2009, orele 15,oo, la Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti (Palatul Şuţu - Piaţa Universităţii, peste drum de Biserica Colţea).
Cu această ocazie, vor vorbi pe marginea subiectului cărţii şi personalităţii autorului, dl prof. Mircea Nicolau, presedintele Fundatiei "George Manu" si dl prof. univ. dr. Cosmin Dumitrescu.

Participanţii vor putea urmări proiecţia documentarului "Moţa şi Marin, în apărarea civilizaţiei europene", realizat de Editura Sânziana.

Intrarea este liberă.

Detalii la tel: 0722.749.249, e-mail: buciumul@yahoo.com
Persoană de contact: Florin Dobrescu

Corneliu Zelea Codreanu - Însemnări de la Jilava

Editura Sanziana anunta aparitia cartii “Insemnari de la Jilava”, cuprinzind jurnalul tinut de intemeietorului Miscarii Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, in perioada detentiei, din aprilie pana in iulie 1938. Cartea a mai fost editata o singura data in Romania in 1996, anterior Revolutiei el nevazand lumina tiparului decat in Occident, la initiativa lui Horia Sima.
Am considerat ca avem in fata un document distinct in cadrul literaturii de detentie, gen care ne-a obisnuit dupa 1989 aproape exclusiv cu memorii sau jurnale ale detinutilor politici din perioada gulagului comunist.
Scrise in conditii precare si salvate printr-un miracol, insemnarile sefului Legiunii au fost recuperate ulterior asasinarii acestuia in noaptea de 29-30 noiembrie 1938, din ordinul regelui-dictator Carol II, cu aprobarea premierului-patriarh Miron Cristea si sub directa coordonare a ministrului de interne Armand Calinescu.
Jurnalul de la Jilava cuprinde perioada incepand cu arestarea lui Codreanu de autoritatile regimului totalitar carlist si urmareste practic intreaga desfasurare a procesului politic de “tradare de tara”, intentat de regim. Pe langa consemnarea sicanelor si viciilor procedurale ce insotesc procesul, din paginile cartii reiese zbuciumul sufletesc al liderului Legiunii, zbucium izvorat din responsabilitatea de sef al unei miscari avand sute de mii de oameni expusi abuzurilor si atrocitatilor unui regim totalitar, dar si framantarile unui cap de familie pentru soarta celor dragi ramasi fara camin si posibilitati de trai.
O serie de documente ale epocii reproduse la sfarsitul volumului creioneaza contextul politic complex in care s-a petrecut represiunea regimului de dictatura regala impotriva Miscarii Legionare si condamnarea, respectiv asasinarea liderului ei. Nu lipsesc circulari ale lui Corneliu Codreanu, comunicate oficiale ale vremii, pactul electoral incheiat de Iuliu Maniu, Corneliu Codreanu si Gheorghe Bratianu ori relatari de la deshumarea, in noiembrie 1940, a sefului Legiunii si a celorlalti legionari ucisi la 30 noiembrie 1938 in padurea Tancabesti.

Format A5, 92 pag., brosat, coperta policroma, plastifiata, pret: 11 lei.
Tel: 0723.681.015, e-mail: sanziana40@gmail.com